Simbolul in vis si in pictura suprarealista

Paul Devaux 

De ce?
Pentru ca, cel putin la suprarealisti, simbolul este punctul central al operei. Pentru ca picturile onirice sunt revelatorii. Pentru ca arta ca forma de cunoastere priveste tocmai acele simboluri universale. Pentru ca, spre deosebire de arta ca forma de comunicare si istoria artei, arta iese din context si tinde spre a lega, spre a uni, spre universalitate. 

Cum?
Actul interpretarii si al cunoasterii artistice se aseamana foarte mult cu actul si metodologia interpretarii viselor. Pentru ca suprarealismul ca tehnica se bazeaza pe acele elemente onirice inconstiente. Pe de alta parte "simbolurile sunt traduceri fixe" chiar daca semnele pot sa difere de la o cultura la alta. Prin metoda psihanalizei a hermeneuticii se pot descifra.

De unde?
De unde ar trebui sa cunoastem de fapt semnificatia acestor simboluri onirice, despre care visatorul/artistul insusi nu ne da nici o informatie sau ne da o cantitate insuficienta de informatii?  Freud spune ca din surse foarte diferite, din basme si mituri, glume si jocuri de cuvinte, din folclor, din studiul obiceiurilor, moravurilor, din proverbe si cantece ale popoarelor, din limbajul poetic si din cel comun. Peste tot aici se afla aceeasi simbolistica si de multe ori intelegem simbolurile fara nici o dificultate  (op cit, 2009:172) . 

Asadar,
Putem sa interpretam(intr-o anumita masura) o opera de arta, un vis, un tablou, o poezie, un film artistic, fara sa mai il chestionam pe cel in cauza si fara sa ne indoim ca este pura subiectivitate arta noastra de talmaci. Ca forma de cunoastere, arta interpretarii imprumutat din metodologia psihanalizei. Acelasi lucru vom face si noi, pe langa exercitiu de a  tasta din opere esentiale, vol. 1 Sigmund Freud (editura trei, 2009 pp.172-175)


Arta de cuprindere a lucrurilor care gasesc in vis reprezentare simbolica nu este foarte mare. Corpul uman ca intreg, parintii, copiii, fratii si surorile, nasterea, moartea, nuditatea- si alte cateva. Singura reprezentare tipica, adica regulata, a persoanei umane ca intreg este casa, asa cum a recunoscut Scherner (apud. Opere esentiale), care a dorit sa ii atribuie acestui simbol chiar o semnificatie preeminenta, care nu i se cuvine.  
  • Casele prevazute cu balcoane de care ne putem agata sunt femei.
  • Parintii apar in vis ca imparatul si imparateasa, regele si regina sau ca alte persoane carora li se datoreaza respect, visul este aici deci plin de pietate.
  • Frati si surori, acestia sunt simbolizati ca animale mici si insecte.
  • Nasterea gaseste aproape regulat o reprezentare printr-o relatie cu apa; fie ne prabusim in apa, fie iesim din apa, salvam pe cineva din apa sau suntem salvati de cineva din apa, adica avem o relatie materna cu aceasta.
  • Moartea este inlocuita in vis prin plecare in calatorie, calatorie cu trenul, iar a fi mort este subsitut cu diferite aluzii obscure, ezitante, nuditatea este inlocuita cu haine si uniforme. 

Majoritatea covarsitoare a simbolurilor din vis sunt simboluri sexuale:
  • Pentru organele sexuale masculine in ansamblul lor cifra sfanta trei are semnificatie simbolica.
  • Penisul, afla substitute interesante in primul rand in lucrurile care se aseamana cu el ca forma, deci obiecte lungi si inalte, ca: bastoane, umbrele,  bete, copaci, obeliscuri, etc. (vezi Rene Magritte si Paul Delvaux). 
  • Obiecte care au proprietatea de a se introduce in corp si de a produce rani, deci arme ascutite pumnale lancii, sabii, dar si arme de foc, pusti, pistoale, cu o forma atat de graitoare.
  • Obiecte din care curge apa: robinete, carafe, fantani arteziene sau cu alte obiecte care se pot prelungi ca lustre, pixuri, palaria, tocul, paltonul, sarpele, reprezinta penisul. Tocurile, creioanele, pilele, ciocanele, si alte scule sunt indubitabil simboluri sexuale masculine tine tot despre o conceptie despre organ care nu este foarte departe de a fi vazut ca un instrument.  
  • Erectia e simbolizata, mult mai plastic, prin faptul ca face acea persona sa zboare. Femeile au si ele aceste vise de zbor.
  • Organele genitale feminine sunt reprezentate simbolic prin toate acele obiecte care au proprietatea de a cuprinde un spatiu gol, care poate primi ceva in el: mine, pesteri si gropi, vase si sticle, cutii, cufere, buzunare, sertare (vezi Enigma Dorintei, Salvador Dali). 
  • Pantecul matern decat cu organul genital al femeii: dulapul, sobele si mai ales camera.
  • Simbolismul camerei se loveste aici de simbolismul casei; usile, portile sunt si ele simboluri ale deschiderii.
  • Materialele sunt simboluri ale femeii: lemnul, harita, masa si cartea.
  • Dintre animale, cel putin melcul si scoica sunt simboluri feminine incontestabile.
  • Gura devine reprezentant al deschiderii genitale, dintre cladiri este vorba de bisericca si capela.
  • Sanii sunt simbolizati de mere, piersici, fructe in general dar si de balcoanele caselor.
  • Topografia femeii e reprezentata prin peisaj cu dealuri, paduri si ape.  
  • Dulciruile sunt o reprezentare frecventa a placerii sexuale.
  • Satisfactia autoerotica este reprezentata prin toate felurile de jocuri, si prin cantatul la pian.
  • Onania sunt alunecarea si coborarea brusca, ca si ruperea unei crengi.  Un simbol onoric remarcabil este caderea sau sumulgerea dintilor. Aceasta inseamna desigur mai intai castrarea ca pedeapsa pentru onanie. (vezi Marele masturbator, S.Dali) 
  • Multe dintre aceste simboluri sunt insa bisexuale, exceptie facand armele, buzunarul, cufarul.  Pentru barbat exclusiv sunt palaria, paltonul, cravata (vezi opera lui Magritte) Nota personala: femeile care poarta palarie barbateasca isi descopera de fapt o latura a masculintatii. Nu-i de mirare, multe femei viseaza ca zboara si au vise cu o simbolistica masculina.
  • Scarile, treptele, respectiv mersul pe ele, sunt simboluri sigure ale contactului sexual. La o examinare mai profunda, ritmul acestui mers ne va frapa ca un elemen comun al lor, poate si cresterea excitatiei. 
  • Muntele si stancile sunt simboluri ale organului masculin,
  • Gradina este pentru organele genitale feminine.
  • Florile desemneaza organul genital al femeii, in mod special virginitatea.(vezi S. Dali, Trandafir sangerand )

Metodologia
Fiind o enumerare exhaustiva, vi se poate parea oarecum arbitrar alese aceste simboluri. Eu va recomand sa cititi integral operle esentiale  ale lui Freud. In limbajul comun, avem unele expresii care sunt folosite ca simboluri. Probabil ca simbolul a aparut de la acele obiecte tabuu. Cand spunem despre o femeie ca are "balcoane" ne referim la faptul ca e bine dotata, ca are sani de care te poti agata. Oamenii se mai exprima astfel in popor: are multe lemne in fata casei, adica are sanii mari. 

Apoi etimologia unor cuvinte duce la radacinile simbolurilor. De exemplul lemn, care e un simbol exclusiv feminin vine din substanta, din materie. Dupa cum stim, materia vine de la mater, de la mama, de la mama pamant. Asa cum cultura vine de la a cultiva. Simbolurile sunt deghizate in anumite ritualuri. In jocurile populare, mai ales cele de cununie sunt anumite practici simbolice. Nu in ultimul rand, simbolismul religios si cel mitologic (Vezi Mircea Eliade, CG Jung cu psihologia abisala, arhetip,inconstient colectiv,  Otto Rnak Imago 1912, Curs de Imagologie Bogdan Halic, G Durand; Jean & Alain,  pentru clasificarea simbolurilor )

Ridicam intrebarea intr-un post, cum e posibil ca arta sa depaseasca contextul cultural, istoric? Cum e posibil ca un agricultor budist din Japonia sa ramana impresionat de misticismul crestin din tabloul lui J.F.Millet? Si cum e posibil ca simboluri de acum 3000 de ani, ritualizate in practica religioasa, sa fie inca vii in mentalul colectiv? Putem spune numai ca visatorului ii este inconstienta cunoasterea simbolisticii, ca ea apartine vietii sale psihice inconstiente. 

Este foarte adevarat ca in analiza noastra trebuie sa tinem seama de artist, de persoana, de timp si spatiu, de istoriei, de cultura in care a creat, de biografie, de trecut, de copilarie, de societate, de materialul genetic, dar tot atat de adevarat este ca acest determinism se poate depasi prin integrarea operei de arta intr-un univers simbolic, ca un act creator in sine. Asadar, ambitia noastra de a crea o punte intre rational si irational, intre arta ca forma de comunicare si arta ca forma de cunoastere a fost realizata in mare masura.

Iata ce spuneam intr-un post: Pentru a înţelege mai bine arta ca fascicol de semnificaţii, trebuie să clarificăm de la început faptul că simbolurile nu mai sunt utilizate doar cu funcţia lor de semn şi corespondent. Arta ca formă de cunoaştere priveşte simbolul mult mai larg, ca un mănunchi de semnificaţii, ci nu ca pe o simplă trimitere la obiect. Simbolul aici se refara la un concept mental care de cele mai multe ori poate fi recunoscut sau nu, dar el mereu va stârni reacţii în planul incoştient al interlocutorului. Nu mai vorbim de simboluri particulare, specifice unei anumite culturi, ci vom opera cu conceptul de Simbol Universal, ancestral, care este înscris în materialul genetic al omenirii. Vom opera cu simboluri general valabile şi universale.

Niciun comentariu:

Mari consumatori de arta si miere