Poezie, arta si SEX

Gustav Klimt si Muza + Schitele Klimt

De-aş muri de dor de mure - mure, mure, mure,
Nu m-aş mai duce-n pădure - dure, dure, dure
Căci vătaful murelor
Sade-n dosul tufelor
Cum mă prinse,
Jos mă puse,
Cu capul pe-o rădăcină,
Cu curul pe-o căpăţână,
Cum o puse, cum se duse
Parc-a fost pustia * unsă
Uns-a fost cu unt de oaie,
Ce se duse pân-în coaie.

Cand ma intreba o fatuca de liceu, de ce imi place Eminescu, eu ii raspund asa: de-aia! De-aia imi place Eminescu. Ca bine zicea Petre Tutea, Iata Omul Complet! Un poet care nu f*** la timp e un poet suspicios in care n-as avea incredere. Nu doar ca erotismul face parte din iubire, dar e si un sentiment de libertate, un dans al spiritului. Versurile curg, se vede ca nu mai sunt cizelate si slefuite. Oare cum ar fi fost poezia lui Eminescu fara taieturi, adica o poezie cu vers liber? Asa ar fi fost:

Măi jupân fanaragiu (1871 - 1872)



Măi jupân fanaragiu
Na-ţi pizdă şi dă-mi rachiu,
Dă-mi rachiu nde-l prefăcut
Să stau bine la futut.
..................................
Mai slăbeşte-mă din pulă
Că-mi dă rachiul pe gură.
Ba măcar să-ţi dea pe nas
Că din pulă nu te las.
*
Fata mare stă călare
Pe-o pulă lată-n spinare
Şi se vaită şi se plânge
Vai de ea că nu-i ajunge
Şi se plânge şi se vaită
Vai de ea că nu-i mai lată
_________________
Idem, Op. cit., p.1018









Ia te dă...1880

Ia te dă cu curu-ncoace
Ca să caut ce îmi place
Pleacă-mi-te-n jos aici
Rochia ta s-o ridic,
Rochie, cămaşă, poală,
Ca la cur să-mi rămâi goală.
Ah, drăguţă, ce curată,
Nici un păr pe pielea toată;
Ca şi caşul alb sunt ***
Să-i simţi mari *** te-aduni *.
Dar icon vedem mai jos
Ce zvâcneşte-aşa frumos
Şi se zbate-n degete
Şi nu vrea să pregete.
Ah, l-am prins de căpuşor,
E vârtos şi stă-n picior,
Sunt şi buze ca să-l ţină
Cum îmi ard ele în mâini,
Ard, zvâcnesc, voi să le rupă,
Ori drăguţă să le-*astup.
Dă-mi guriţa să m-adap
Şi să-ţi pun poalelel-n cap;
Ia te-ntoarce, te crăcană
Şi te-nfige ici, puicană.
___________________
(Mihai Eminescu, Opere, vol. XIV, ediţie critică de Dimitrie Vatamaniuc şi Petru Creţia, Ed. Academiei, Buc, 1993, p. 1014 - 1015