Ritual, Cuvantul Magic si Vorbirea in Limbi

Ritual, Un sacrificiu Pagan. Garafalo 1526

Dumnezeu creaza lumea ex-nihilo, adica din nimic si prin cuvant. Iata conceptia cuvantului magic. Ca si cum cuvintele ar avea o forta in sine, o forta creatoare. In folclor se foloseau anumite imprecatii. De aici si frica de blestem. Bine, nu merg atat de departe incat sa cred in Magia Neagra, insa ar fi absurd sa nu recunoastem puterea cuvintelor (vezi experimentul ochilor albastri). Nu pe aceasta putere subliminala vreau sa insist. Ci pe o putere magica a cuvantului depasind chiar putera cuvantului simbol de care aminteste Jung in Tipuri Pishologice (ed trei).

Jung spune ca anumite cuvinte inca exercita o forta oculta si inconstienta asupra oamenilor. Ele sunt universale si traductibile, pentru ca un cuvant-simbol lucreaza  cu imagini. Asadar cuvantul simbol e o forma de cunoastere. In fond, nu cuvintele sunt atat de importante, adica nu cuvantul-semn, ci cuvantul-simbol care apeleaza la o imagine inconstienta, ancestrala chiar. 

Spuneam intr-un post, depre vorbirea figurata si despre metafore ca ele apeleaza tocmai la acele imagini pe care nu ni le putem exprima decat plastic, niciodata concret. Tot asa se intampla si in muzica. Caci un adevar pus pe versuri e mai usor de acceptat, are o functie unificatoare. Un adevar dureros, o ruptura, poate fi mai usor acceptata (lnconstient bineinteles) printr-o pictura. Sau daca ai darul de a scrie, printr-o figura de stil. 

Ce se intampla insa cand cuvantul e lipsit de imaginar? Devine Cuvant Magic. Am vazut si am auzit oameni care aveau o personalitate atat de scindata, in care contrariile erau atat de violente incat nu ar fi putut accepta nimic din toate acestea. Si atunci, aproape de pragul nebuniei si intr-o stare de transa, spuneau vorbe neintelese. Metoda practicata de unele culte religioase. Dupa ce se opreau (Duhul Sfant) parca erau eliberati si fericiti ca si cum contrariile ar fi fost unificate printr-un miracol. I se spune "vorbire in limbi". Niste cuvinte compuse, care nu fac parte din nici o limba. 

Deci iata, cuvintele au o forta magica si depasesc in acest caz chiar si functia simbolului unificator (cuvantul-simbol mereu este urmat de un concept mental).  Este ca un Shaman care spune cuvinte magice pentru vindecarea sufletului. Nu stiu daca aceste eliberari pot garanta o buna functionare pe termen lung si o impacare a contrariilor, insa am vazut la cei care o practicau ca functioneaza pe termen scurt. Ca o forma de refulare, ei spuneau cuvinte neintelese. 

La aceasta stare de betie a cuvintelor se ajunge prin repetarea unor cuvinte cu aceeasi cadenta. In Cabala gasim o conceptie magica asupra cuvintelor. In traditia iudaica, numele lui Dumnezeu nu trebuie pronuntat. El are aceasta forta magica. Yahve este o prezenta, un tabuu. Nu degeaba Psalmii si Tora se citesc fara intonatie. Aceste cuvinte magice ajung intr-un final sa se ritualizeze. Astfel un ritual inchide o experienta milenara, o magie. El poate sa dispara, insa apare sub alte forme: la neopotestanti, iata, vorbirea in "limbi ingeresti". 

Nevroza, isterie in grup. Bineinteles, sa pui diagnosticu nu inseamna mare lucru. Nu iti dezvaluie nimic despre vorbirea in limbi. Sunt sigur ca natura nu creaza nimic fara scop. Si daca se manifesta astfel, prin vorbirea in limbi, trebuie sa aibe o cauza si un efect. Caci, in primul rand pentru a se ajunge la vorbirea in limbi trebuie sa se renunte la ratiune, la toate franele transcendente. Din momentul acela inconstientul incepe sa lucreze in limbi neintelese de noi (cenzureaza ca sa nu treaca in constient) sau cum zic ei "limbi ingeresti" sau "limbi de foc".  Dupa toate astea se simt mai uori si eliberati.

Niciun comentariu:

Mari consumatori de arta si miere