Pictori rusi si misticismul ortodox

Nikolai Bogatov - A beekeeper (1875)

Fie ca citesti, fie ca te odihnesti dupa o zi de coasa, fie ca te reculegi in fata stupului, important e sa apleci capul si sa iti recunosti conditia de om. Asta pare a spune Nikolai in pictura lui. Nu cere de la tine sa iti depasesti conditia de muritor.  Asa ca bucura-te, ca or veni si zilele tristetii.


Imi plac pictorii rusi. Sunt multi. Cunosc cativa. Ce imi place la ei e misticismul de tip ortodox. E altfel decat cel catolic.  Pentru ca e un misticism care nu are legatura cu timpul istoriei. Dar am zis ca nu o sa revin la problema Istoriei. Oricum, misticismul de tip catolic se lupta mai mult cu omul, pentru desavarsirea lui. Nu degeaba Delacroix picteaza Ingeri oameni ce se iau la trante cu ingeri, ca Iacov. Misticismul occidental este dat de acea neliniste creatoare. Aceeasi neliniste pe care o incearca si artistii zilelor noastre care se lupta prea mult cu ei, care pun Eul ca izvor de inspiratie. Asta le aduce si multe neplaceri si putina satisfactie. Pentru ca toti suntem geniali, nu? Si mai e o mare diferenta. 

Nikolai Bogatov - A beekeeper (1875)
Misticismul catolic porneste de la om spre Dumnezeu. Pe cand cel ortodox, Dumnezeu cu mila, daca se arata bine, daca nu, sa ne rugam. Adica, omul se lasa revelat. Nu cauta sa il cunoasca pe Dumnezeu. Ci Dumnezeu il striga pe om in gradina cu stupi, Adame, Adame, unde esti?

Aceeasi problema e si cu hinduismul, care se aseamana cu misticismul de tip occidental prin faptul ca pune o povara  prea mare pe om in cautarea desavarsirii. Adica omul e cel care e raspunzator de propria dumnezeire. El este obligat sa descopere principiul ultim, brahma in el. Sigur, daca ar fi practicat idolatria, ar fi fost mai aproape de cunoasterea mistica. Dar cum metoda si scopul in sine au devenit cunoastere, atunci nu mai are legatura cu sentimentul religios.

Atat hinduismul/budismul cat si catolicismul traiesc in incordarea bipolara trup-suflet. Unii prin brahma/karma/yoga, altii prin penitente si fapte bune. Pentru protestanti Sf. Pavel e cel mai graitor exemplu. Cat despre misticism, la ei nu se poate vorbi despre asta. Pentru brahmani, trupul este o piedica in cunoasterea sinelui absolut. Asa au ajuns multi oameni sa uite total de trupul lor si sa numeasca asta "iluminare". Unii sa se biciuiasca altii sa se mutileze. 



Ei bine, misticismul ortodox nu pare ca traieste in aceasta incordarea. Vorba aia, ucenicii nostri postesc si ai vostri mananca si beau, petrec pana in zori, ii reprosa Ioan Botezatorul lui Iisus.Daca te uiti la tabloruile alaturate par mai de graba niste picturi naive, niste basme pentru copii. Stii, batranul Dan, Nebunul al acare umbla in jurul capului cu o aura de albine?  Da, si? Numai copilaria mai pastreaza amintirea hierofaniilor din basme. Misticismul ortodox nu face din tehnica si metoda un scop in sine. Asceza nu e un scop in sine. Dar daca te ajuta sa te eliberezi, atunci cu atat mai bine. Face sens? 

Ok, daca nu face sens apucati-va de apicultura. Veti gasi in stup o lume mistica. Multa vreme albinele au fost ingrijite numai si numai de preoti, caci ei aveau harul si taina aceasta. Batranul stupar este batranul mistic, invatatul. Inca din Egiptul Antic era interzisa cresterea albinelor, acest rol revenea preotilor. Caci, stupul e copia fidela a lumii de sus si contine secretul organizarii civilizatiei, asa cum templul din Ierusalim era o copie a imaginii Cerului. 

Sper sa ajung in ziua in care documentarele nu vor mai pune lumea sub lupa. E total gresit sa plecam de la om ca sa cunoastem lumea. Trebuie sa stam si sa privim. Ca in aceasta imagine in care un om bine imbracat are un moment de reculegere in fata stupului. Priveste zborul neinteles al albinelor. Zborul de orientare. Are si un rol terapeutic aceasta miscare dezordonata. Albinele te vindeca de orice intrebare, orice spaima. Priveste doar! Fara ganduri. Ele stiu exact care le e locul in lume. Te vor ignora, te vor ocoli grabite, spre un scop mult mai mare. Caci ele sunt implinirea iubirii dintre doua flori.


Niciun comentariu:

Mari consumatori de arta si miere