Photo D.M |
Vad Istoria ca departarea subiectului de Obiect. Obiectul poate fi aici traire. Subiectul este omul. Istoria nu mai e suma evenimentelor, ci are o importanta ontologica. Istoria e vazuta aici hegelian.
Realitatea virtuala face parte din aceasta indepartare de obiect. Pentru ca virtualul sugereaza, prin simbol, realitatea, nu o traieste in mod direct. Prima indepartare de obiect a fost cuvantul-simbol. Primul salt ontologic, prima cadere.
Istoria e aici ca un vector, o sageata trasa de la trecut spre viitor. Ea merge pe schema lui Hegel. Fiinalitatea ar fi o Lume lipsita de materialitate. Vom putea exista la fel de bine in "creierul" unui super-computer.
In viitorul apropiat cred ca multe experiente vor fi traite de oameni specializati pe o anumita traire. Asa cum ne-am specializat meseriile. Vom trai experiente virtual ghidati de oameni care isi vor alege meseria de oameni traiti de altii. Am putea sa le spunem "gazde".
Ei nu vor mai trai, ci vor fi traiti de altii. Le vom alege hainele si le vom comenta iubirile. Ne vom conecta instant la trairile lor. Asa cum astazi poti sa platesti si sa ai acces 24/zi la viata privata a unei persoane prin web-cam.
Senzatiile pot fi date de excitatiile creierului. Stiu ca suna SF, dar spre asta tinde realitatea. In ultima instanta dezbterea asta filosofica e de cand lumea. Traim intr-o lume reala, materiala, sau suntem doar un vis?
E posibil ca realitatea carnii sa fii evadat chiar din acest vis. Si ca Istoria sa fi urmat un curs invers decat cel descris. De la subiect spre obiect, de la vis la materie, de la virtual la lumea Reala. Insa tendinta pare una cu sens unic, cel putin in era noastra.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu