Imi propun ca in acest post sa ating un subiect sensibil și anume, Anarhismul.
Termenul a intrat in mentalul colectiv ca fiind sinonim cu starea de haos. Dar anarhismul nu înseamnă violenta si haos. Anarhia este o stare primordiala, in care omul era bun de la natura. E ceea ce identifica Rousseau, ca fiind un bun natural, inainte de a se crea legi si norme, omul era pasnic, liber si egal. Anarhismul nu este o stare de Anomie, asa cum intelege Émile Durkheim stare de relaxare a regulilor si normelor sociale, ca fiind o dezordine sociala. [Ar fi interesant de vazut conceptul de Anomie si in viziunea lui Robert Merton]. Anarhismul este un ideal spre care trebuie sa tinda orice om care vrea sa isi maximizeze libertatea.
Asadar, clarificand putin termenii, haideti sa atacam problema. LA ATAC!
Se știe ca școala a fost mereu un centru de indoctrinare. No, dar nu asta e problema, ca pana la urma cine vrea sa iasă din peșteră și sa își pună întrebări o poate face. Problema e fabrica de diplome. De ce dacă vreau sa fiu, și am sa încep de jos, ca să nu para ca exagerez, sa zicem apicultor, căci cunosc bine domeniul, îmi trebuie diploma? De ce statul, sistemul, trebuie sa îmi dea o diploma ca să pot profesa? No, acuma știu, malpraxis, sa ne asiguram ca ești calificat, sa protejam pe ceilalti, și argumentele curg. Numai Unul singur lipsește: sa te controlam mai bine.
Argumentul asta se bazează pe faptul ca noi, ăștia deștepți știm mai bine ce e bine pentru tine. De-aia, nu te duci la vraci , ci la doctori. Dar dacă vreau sa ma duc la vraci? Nu sunt oare o ființă autonomă înzestrată cu rațiune, si pe propria răspunderea, cunoscand bine riscurile, vreau sa ma las operat pe cord de un vraci, care e problema? O nu, tu nu iti aparți. Tu , corpul tău e un bun comun. Trebuie protejat. Pe bune? Codul penal nu incrimineaza sinuciderea. E adevărat ca inlesnirea ei este însă sancționată. Rămân totuși adeptul libertății absolute cat mai aproape de anarhism [iar anarhia nu e haos, ci e idealul spre care trebuie sa tindem].
Sistemul de diplome nu e ceva nou. Încă din evul mediu breslele aveau sistemul asta. Dacă vizitați cetatea medievala Sighișoara o sa vedeți în Turnul cu ceas un astfel de document. Pentru a controla producția, pentru a colecta taxele și impozitele. Nu puteai sa practici o meserie fără acest drept. În fapt erai un sclav, dar cu anumite privilegii. Da, am văzut bine in pandemie ca oamenii nu cauta libertatea, ci privilegiul. Pentru ca asta ii face diferiți, ii face sa se simta mai frumoși, mai buni, mai morali ... Dacă toți ar fi fost liberi, viata lor ar fi fost foarte banala.
Anarhismul nu este un haos, este un ideal. Un ideal spre care orice ființă autonoma și libera ar trebui sa tindă. Fără diplome, fara autorizații de construcție, fără impozite pe proprietate, fără structuri de forță centralizate. Știu ca propaganda din filme prezintă scenariul asta ca fiind gen Mad-Max, dar societățile primitive infirma total aceasta ipoteza. Omul și natura primitiva cauta sa se conserve. E o lege naturala. Nu cauți sa intri în conflicte inutile. Nu, speciile cele mai agresive nu au supravietuit. Caci agresivitatea înseamnă un consum de energie și o șansă mare sa fii ranit. O rana in lumea naturala poate sa îți fie fatala. Societatile primitive, desi nu aveau legi scrise, nu traiau nici pe de parte intr-o stare de haos.
Hahaha, apropo de asta. Se zice ca Dacii au dispărut pentru ca au fost exterminați de Romani. Dacă au dispărut, [nu importa adevărul istoric e doar un exemplu] au dispărut datorita agresivitatii. Nu au știut când sa facă compromis. Poate ca asa se explica genetica noastră selecționata, au rămas doar lașii și fricoșii, dar uite ca au trecut 2000 de ani și triburi de navalitori, imperii au trecut peste noi, dar noi tot aici. Deci selecția a functionat altfel decât ne așteptam noi. În fine. Anarhia nu e lipsita de legi, ci legile sunt interiorizate in experiente, epigenetic transmise in generații. Te-ai ars, nu mai pui mana pe jar a doua oara.
Sigur ca e o utopie. Dar trebuie sa pornim discuția de la maximum de libertate, de la un principiu ideal. Apoi fiecare decide cât poate sa cedeze din propria lui libertate. Dacă vrea închisori, legi , taxe și impozite, sistem social și o societate reglementata, etc.
De fapt Anarhismul deja funcționează. Dar doar pentru băieții deștepți care știu să eludeze regulile, care știu sa triseze sistemul, care au putere, și care se bucura de resurse și toată libertatea, fiind mai presus de legi. Pentru acești oameni, sistemul este sfânt caci nu li se aplică lor. Pentru cei pe care ii consider victime, și care joaca după reguli, care culmea nu sunt negociate și nici scrise de ei, Anarhismul ar putea pune bazele unui nou contract social.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu